În dar

Am cinci ani și pentru prima dată puteri magice. Vezi bradul de la fereastră? Steaua, din vârf, aproape că atinge tavanul. L-am decorat aseară, cu M. De crengile sale stufoase atârnă acum bomboane, beteală și zeci de globuri în culori și forme variate. Cred că e trecut de 12, în Ajun și M. a adormit mult prea devreme. În lipsa cui să-mi spună o poveste, încep să-mi inventez câteva. Dintr-o dată, spiriduși și alte vietăți în miniatură prind viață și se plimbă continuu de pe o creangă pe alta. Îi privesc neastâmpărată de sub plapumă … și aștept așa, să treacă timpul, până sosește Moșu’.

Trebuie neapărat să-l opresc puțin și să-i spun că am deja tot ce îmi trebuie. Știe el bine dacă-mi citește scrisorile. Și grădini și copaci în care să mă cațăr și dealuri pe care să mă dau de-a rosotogolul, și fructe și plăcinte. Și că, de fapt, uneori simt că îmi lipsește doar o baghetă magică care să facă totul să fie bine. Că sunt multe momente în care…nu e. Și tare mi-ar plăcea să-mi stea în putință să schimb lucrurile.

Tot gândindu-mă pe ce ton să-i vorbesc, mă fură somnul.

Dimineață găsesc o păpușă într-o cutie mare, frumoasă și o sacoșă cu bunătăți de care nu mă mai satur. Și…uit de bagheta mea.

Douăzeci de ani mai târziu, după cum mi-am căpătat obiceiul, cu Santa Claus is Coming To Town pe fundal, o piesă compusă în urmă cu 79 de ani, de J. Fred Coots şi Henry Gillespie, privesc retrospectiv și-mi fac socotelile.

În 2017 poate că am iubit mai mult și am plâns mai puțin, am scris moderat și am cunoscut o grămadă de oameni frumoși care m-au învățat, pe rând și în altă ordine, să am curaj, să pun pasiune în tot ce fac și să iau orice lucru în serios. Am citit suficient cât să fiu în permanență inspirată și am început un business pe cont propriu. Am primit încredere și am oferit rezultate.

Dar, mai important decât atât… mi-am dat seama, că atunci, în 1997, Moș Crăciun mi-a adus de fapt bagheta în dar. Numai că…nu eram conștientă că o port tot timpul cu mine. Și nici că doar prin propriile forțe poți face să fie bine.

Din an în an, Moș Crăciun continuă să-mi aducă voioșie și, să-mi amintească, prin puterea exemplului, să fiu recunoscătoare pentru fiecare gând bun sau mână de ajutor întinsă.

Lucrez în presă. Am colaborat cu Bursa, Business Cover și Forbes, iar în prezent scriu pentru Capital. Totodată, semnez și în revista semnebune.ro și pe leadersreunited.com. Am studiat filosofia, sunt pasionată de știință, beletristică, distribuții Linux și programare. Pentru detalii, vă stau la dispoziție pe bianca@aicisescrie.ro.

2 thoughts on “În dar

  1. Poteci de dor Reply

    Ce frumos ai scris! Avem de învăţat din asta!
    Crăciun fericit îţi doresc, cu puterea de-a împlini tot ce ţi-ai propus!

    • Bianca Dobrescu Reply

      Îți mulțumesc frumos! Sărbători Fericite și multe, multe bucurii!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *